Lacasuri Ortodoxe: "noutati" despre Icoane Icoana Maicii Domnului de la Neamţ - cinstită de ortodocşii străini la 26 iunie
Aflăm din sinaxarele ortodoxe ruse (de unde au preluat şi sinaxarele ortodoxe franceze, dar şi cele ortodoxe din SUA), că pe data de 26 iunie este sărbătorită cea mai cinstită Icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului din România, aflată la mânăstirea Neamţ, din biserica Înălţării Domnului.
Numită de străini:
„The Neamts Icon",
„The Niamets - Moldavian Icon",
„The Nyametsk Icon of the Mother of God",
„L'icône de la Mère de Dieu de Néamts",
aceasta este cunoscută drept o copie a Icoanei Lida a Maicii Domnului, cea nefăcută de mână, din Palestina.
Desigur, şi în România se organizează mai multe procesiuni cu această icoană făcătoare de minuni, în primul rând la ziua de hram (Înălţarea Domnului), dar şi în alte situaţii (după necesităţi).
Însă nu există o dată fixă de cinstire a acestei Icoane, în ţară.
Cum a ajuns la noi?
În dar, de la împăratul bizantin Mihail Paleologu, către voievodul Alexandru cel Bun, în 1401 (după sursele străine, în 1399), fiind pictată după Icoana Lida încă din anul 665. Întocmai ca şi aceea, Icoana de la Neamţ are două feţe, pe una dintre ele fiind reprezentată Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă, îmbrăcată în argint aurit, iar pe cealaltă parte: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Despre minunile nenumărate (vindecări personale sau de epidemii şi multe altele) care s-au petrecut în legătură cu această Icoană cunoscută în toată lumea, putem afla atât din tradiţiile locale, cât şi din surse scrise (precum „Sfintele Icoane făcătoare de minuni din România", Arhimandrit Ioanichie Bălan), sau chiar on-line: http://neamt.mmb.ro/minunile.html (pe site-ul oficial al Mânăstirii Neamţ), unde citim, spre exemplu:
„Si nici pe aceasta preaslavita minune pe care invederat a savarsit-o Stapana, inca nu ni se cuvine a o da uitarii. Adica era in Manastirea Neamtului un duhovnic cinstit de neam slovean, anume Iegudiil. Acesta fiind foarte batran, in anul 1847 a orbit desavarsit de amandoi ochii si a fost asa orb vreme de sase ani. Iar intru al saptelea an, fiindca nu avea cine sa-l poarte la biserica totdeauna si sa-i citeasca pravila, el foarte s-a intristat. Si mergand in soborniceasca biserica, si stand inaintea sfintei si facatoarei de minuni icoane a Preasfintei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu, a inceput a plange si a se ruga ei cu credinta neindoita, ca sa-i daruiasca vederea ochilor, pentru ca sa nu mai supere pe altii prin orbirea sa.
Si asa, rugandu-se el in multa vreme, o, preaslavita minune! ca i-a dat vedere inca mai curata decat inainte. Pentru ca fara de ochelari vedea si citea. Si a fost asa vazand si propovaduind minunea Preacuratei Fecioare cu dovedire vazuta de toti pana la sfarsitul sau."
De altfel, este ca o „datorie de onoare" pentru cei mai mulţi credincioşi români ca, o dată pe an, cel puţin, să se închine în faţa acestei Icoane, spunându-şi păsul în faţa Măicuţei. Şi de câte ori nu se întorc la casele lor cu inimile mângâiate, fiecare într-un mod aparte...
teolog Mirela Sova / Lacasuri Ortodoxe
© Copyright 2008-2009
- Tous droits réservés
MP3 player VARA Lacasuri Ortodoxe