Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
15 décembre 2008 1 15 /12 /décembre /2008 14:30

  


   Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Asociatia Mesterilor Populari Clujeni si Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" invita publicul clujean la cea de-a IX-a editie a Salonului Icoanei Ardelene (16 decembrie 2008 - 6 ianuarie 2009).


   La expozitia de icoane participa cu lucrari membrii Asociatiei Mesterilor Populari Clujeni: Niculina Albu, Curta Adam, Ana Fetchea, Maria Tamas, Maria Cristea, Grigore Dejeu, Dana Ilea, Adela Apahidean, Mircea Bodea, Ioan Cosma, Iudita Pelea.


   Vernisajul va avea loc in 16 decembrie, ora 14, in foaierul Bibliotecii Judetene «Octavian Goga» (Calea Dorobantilor f.n.). Programul vernisajului cuprinde si un mini-concert de colinde si obiceiuri de iarna, sustinut de grupul de colindatori din Marisel. (M. TRIPON)

Repost0
15 décembre 2008 1 15 /12 /décembre /2008 10:14



   Conferintele din alte orase (Bucuresti, Iasi, Constanta etc), pe aceasta tema,   au fost amanate pentru lunile ianuarie februarie 2009.


   Marti, 16 decembrie 2008, la Cluj, va avea loc conferinta "Din temnite spre Sinaxare" - invitati: ierom. Augustin de la Aiud si Danion Vasile. La Amfiteatrul Facultatii de Business, ora 18.00. Organizator: ASCOR Cluj.


   La initiativa Grupului Areopag, miercuri, 18 februarie 2009, la Targu Ocna se va face un parastas pentru Valeriu Gafencu si ceilalti marturisitori din temnitele comuniste. Sunt asteptati preoti, monahi si credinciosi din toate colturile tarii. 


  





Repost0
15 décembre 2008 1 15 /12 /décembre /2008 10:03
PF Patriarh Daniel al României: Drepturile omului - responsabilitate pentru demnitate

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, susţinut în cadrul Simpozionului „Demnitate şi justiţie pentru toţi", sâmbătă 13 decembrie 2008, Palatul Patriarhiei.


DREPTURILE OMULUI - RESPONSABILITATE PENTRU DEMNITATE
- Câteva consideratii teologice -

   Aniversăm anul acesta 60 de ani de la adoptarea la 10 decembrie 1948, la Paris, de către cele 58 de State membre de atunci ale Adunării generale a ONU, a DeclaraŃiei universale a drepturilor omului. Subiect predilect al dezbaterilor filosofice si politice contemporane, tema drepturilor omului e din ce în ce mai prezentă ca limbaj comun si cadru de bază în relatiile, dialogurile si institutiile internationale. Pentru Biserica Ortodoxă, această Declaratie este importantă deoarece marchează în istorie un moment crucial în promovarea demnitătii si valorii persoanei umane prin  recunoasterea drepturilor sale fundamentale. De altfel, dreptul la viată, libertatea de constiintă, de expresie, de religie, dreptul la educatie sunt tot atâtea imperative care structurează esential discursul social al Bisericii. Un discurs social care articulează o fundamentare etică a drepturilor omului pe o adevărată antropologie teologică. Este ceea ce teologii timpului nostru numesc „gândirea socială"2 sau chiar „doctrina socială" a Bisericii, întrucât aceasta din urmă, chiar dacă ontologic este orientată către „plinirea vremii", trebuie să marcheze timpul istoric,legătura ei cu istoria. Din acest punct de vedere, centralitatea misiunii Bisericii constă deodată în protejarea creatiei sau a lumii, văzută ca „dar al lui Dumnezeu", si în recunoasterea sau afirmarea demnitătii persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu. Demnitatea persoanei umane constituie de fapt si cheia de boltă care uneste între ele dreptul la existentă, dreptul la libertate si drepturile sociale ale comunităŃii ce se regăsesc ferm exprimate în Declaratia universală a drepturilor omului.

Găsim asadar în Declaratia drepturilor omului afirmatii care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viată transcendentă, si nu doar o unitate în cadrul unei entităti sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă si eternă, de participare la comuniunea eternă a Persoanelor divine ale Sfintei Treimi. Astfel, din punct de vedere teologic, destinul uman, vocatia persoanei umane se împlineste în comuniune, în comunitate, în societate, si aceasta la toate nivelurile ei: familie, grup, etnie, natiune etc. Iar în acest caz, trebuie subliniat că Declaratia de la 1948 recunoaste omului nu numai drepturi individuale, ci si drepturi sociale în cadrul diferitelor colectivităti umane. Definirea persoanei umane ca fiintă în comuniune, ca existentă solidară, întoarsă spre semeni, ne face să nu disociem drepturile omului de îndatoririle sau responsabilitătile sale. Primul articol al Declaratiei universale a drepturilor omului afirmă că toate fiintele umane care se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi trebuie să se comporte unele fată de altele "în spiritul fraternitătii". Iar Articolul 29 al aceleiasi Declaratii vorbeste despre faptul că «orice persoană are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă si deplină a personalitătii sale». De
altfel, cuvintele «drept» (din lat. "directus") si «just» (lat. "justus") sunt înrudite semantic. Drept este ceea ce este just. Iar «justitia» desemnează idealul unei distribuiri echitabile a avantajelor pe care le avem din viata socială si a îndatoririlor pe care aceasta le impune, adică a da fiecăruia ceea ce i se cuvine. Astfel, reciprocitatea dintre drepturi si îndatoriri apare ca esentială pentru societate, constituind chiar una din cele mai importante priorităti ale societătii contemporane. Tensiunea reală dintre drepturile individuale ale omului si îndatoririle sale social-comunitare poate fi depăsită dacă aceste drepturi fundamentale sunt puse în acord cu valorile moral-spirituale. Adică, drepturile formale trebuie completate cu dimensiunea moral-spirituală a demnitătii umane. Desigur, teologia oferă lumii viziunea despre omul ca subiect liber, capabil să ia decizii libere, viziune strâns legată de demnitatea atribuită
fiecărei persoane. Însă demnitatea libertătii umane este conditionată de fundamentul său etic, adică de responsabilitate. Din acest punct de vedere, drepturile persoanei se coroborează cu cele ale aproapelui. Respectul pentru aproapele trebuie să fie cel putin echivalent cu cel pe care-l doresc pentru propria persoană (cf. Matei 22, 39: „Să iubesti pe aproapele tău ca pe tine însusi"). Căci nu este suficient „să fii împreună" pentru a fi o adevărată persoană în sens teologic. Pentru a actualiza chipul treimic în om, acesta trebuie trăit ca dăruire de sine sau dăruire reciprocă, solidaritate si cooperare. Mai ales acum, când criza financiară a devenit un fenomen îngrijorător,
este necesar ca demnitatea umană să fie si mai mult apărată de umilirea care derivă din sărăcie, somaj, exploatare, nedreptate socială, foamete si suferintă. Pentru că, din perspectivă teologică, viata omului nu reprezintă doar un „drept", ci, mult mai mult decât atât, ea este un „dar" al lui Dumnezeu. Un dar de pret care trebuie apărat, păstrat si cultivat în relatie, în comuniune, în Biserică si în societate. În acest sens, Bisericile au ca bază a gândirii lor sociale Evanghelia iubirii lui Hristos fată de toti oamenii, iubire care devine si criteriul evaluării vietii umane în istorie (cf. Matei 25, 31-46).
Asadar, Biserica apără drepturile omului, dar si valorile moralspirituale ale comuniunii umane, întrucât în societate spiritualitatea autentică este tocmai legătura profundă dintre libertate, iubire si responsabilitate în relatie cu
Dumnezeu si cu oamenii. Felicităm pe toti organizatorii acestui simpozion, în special, Institutul Român pentru Drepturile Omului, si dorim tuturor participantilor bucuria de-a lucra împreună pentru apărarea si cultivarea demnitătii umane si a comuniunii fraterne.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 18:26

Cusaturi / tesaturi – experiment la Muzeul Taranului Roman

 

curator: Lila Passima

16 decembrie – 31 ianuarie, Sala Foaier

 

 

De cate ori nu ati auzit povestea cu Cine coase si desface are tot timpul ce face?

Si vara si iarna si iar vara … si iernile.

 

 

Cusaturi / tesaturi, expozitie-experiment din seria Colectii si obiecte - proiect mai amplu care propune valorificarea prin imagine a colectiilor MTR, este o incercare de recuperare prin imagine a obiectului de colectie si a mestesugului din care face parte prin prezentarea unor serii tipologice si cazuri atipice intr-un discurs vizual bazat pe o expunere experimentala.

 

 

 

Gestul coaserii insemneaza teritoriul. El poate sa devina gradina din margele mici si paiete, broderie sinuoasa si discreta, tesatura dulce si moale, poezie nescrisa sau dimpotriva slogan postmodern. Nu te apuci de cusut daca n-ai ganduri de mestecat, asezat, izgonit sau  desfacut ca sa treaca timpul cu folos. Intre mit si realitate ochiul tesut incepe sa construiasca povestea si va asteapta sa va re-asezati in fata tesaturilor/ cusaturilor ca atunci cand te chinui sa descifrezi scrisul necunoscut al unor manuscrise si renunti in fata frumusetii semnului. (L.P.)

 

Vernisajul va avea loc marti, 16 decembrie, ora 17.30, la Sala Foaier

 

Expozitia va ramane deschisa pana pe 31 ianuarie, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00.

Intrarea libera.


Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 18:21

   Asociatia LECUPO a desfasurat in ziua de 14 decembrie 2008, la Casa de Cultura „Mihai Ursachi", o actiune umanitara pentru copiii aflati in Centrul de zi „Sf. Alois Scrosoppi". Beneficiarii acestui eveniment sunt 31 de copii proveniti din familii defavorizate din zona Bucium.


   Pe parcursul zilei de 14 decembrie copiii au luat parte la urmatoarele activitati: jocuri educative si recreative corespunzatoare varstei, work-shop - cunoastere, socializare, mentinerea atentiei, lucru in echipa, informare cu privire la alternative de petrecere a timpului liber, desen pe tema „Sarbatori de iarna", urmat de expozitia lucrarilor realizate, spectacol jonglerii, concert colinde.


   La ora 13.00, copiii au luat pranzul alaturi de voluntarii organizatiei intr-un cadru familial si prietenesc.

   La finalul programului, beneficiarii acestei actiuni vor primi cadouri si se vor bucura de prezenta lui Mos Craciun.


   Multumiri sponsorilor acestui eveniment: Fundatia Dinu Patriciu Bucuresti, G.D. ETA S.R.L., S.C. Danotti Comp SRL, colectivul de elevi si profesori al Colegiului „M. Eminescu" Iasi, studentilor din capusurile universitare Targusor si Codrescu, formatiilor Rava, Avinmahr si I Hate Mondays, persoanelor fizice care au dorit sa ramana sub anonimat.




Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 17:58
Precizări referitoare la statutul juridic al bisericii „Naşterea Maicii Domnului" din Eforie Nord


   Urmare a prezentării în mass-media a cazului de la biserica parohială „Naşterea Maicii Domnului" din Eforie Nord, Arhiepiscopia Tomisului face următoarele precizări:


Domnul Florentin Leica nu poate emite niciun fel de pretenţie asupra sfântului locaş, din următoarele motive:

1. Domnia sa nu este singurul care a contribuit la ridicarea lăcaşului de cult. Dorim să îi reamintim acestuia faptul că a contribuit la ridicarea locaşului de cult în următorul context:
a) în momentul contribuţiei sale locaşul de cult avea turnată fundaţia şi o parte din construcţie, autorizaţia de construcţie fiind eliberată pe numele Arhiepiscopiei Tomisului.
b) locaşul a fost construit pe un teren concesionat Arhiepiscopiei Tomisului de către Consiliul Local Eforie Nord.
c) ca valoare financiară, contribuţia sa este inferioară contribuţiei celorlalţi credincioşi şi a fost făcută de bună-voie.
d) conform unor surse din interiorul Consiliului Local, contribuţia a fost răscumpărată de către Consiliul Local Eforie Nord prin atribuirea unui teren cu o valoare net superioară contribuţiei.

2. În Patriarhia Română nu există unităţi bisericeşti administrate de către persoane private. Conform Statutului BOR, art. 178, alin. 1: „Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate patrimoniului eparhiei şi stau sub jurisdicţia şi controlul autorităţii Arhiepiscopiei sau Episcopiei".
Totodată, Statutul BOR mai prevede următoarele:
Art.170 -(1) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate exclusiv şi direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericească....
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate cultului divin, precum: lăcaşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele şi veşmintele bisericeşti, cărţile de ritual, cimitirele etc.


3. În cazul bisericilor fundaţionale Statutul BOR prevede:
Art.180 - (1) Bisericile fundaţionale, întemeiate pe baza actelor de fundaţii se conduc potrivit acelor acte de către Chiriarh sau delegatul său. Ele stau sub jurisdicţia şi controlul autorităţii Arhiepiscopiei şi Episcopiei din punct de vedere religios, administrativ-patrimonial şi gestionar ca şi bisericile parohiale, supunându-se aceloraşi drepturi şi obligaţii faţă de eparhie.
(2) Actele de fundaţie ale acestor biserici vor fi puse întotdeauna în acord cu dispoziţiile prezentului Statut de către autorităţile bisericeşti. În caz contrar, biserica, cu toate bunurile ei mobile şi imobile, trece în administrarea eparhiei.
Art.181 - O biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi folosinţa unităţilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă sub dispoziţiile acestui Statut, ţinându-se seama şi de actele de fundaţie. Eventualele condiţii testamentare contrare acestui Statut se vor considera nule.

4. Referitor la solicitarea domnului Florentin Leica, cu privire la restituirea contribuţiei făcute parohiei „Naşterea Maicii Domnului" din Eforie Nord, Statutul BOR prevede următoarele:
Art. 174 - Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii, succesiuni, legate - precum şi orice alte bunuri intrate în patrimoniul unităţilor componente ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din afara graniţelor ţării, nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.

5. Legea civilă nu poate interveni în niciun fel asupra modului de organizare al Bisericii Ortodoxe, întrucât Legea Cultelor 486/2006 specifică următoarele:
Art. 14. - (2) Unităţile de cult, inclusiv filialele lor fără personalitate juridică, se înfiinţează şi se organizează de către culte potrivit propriilor statute, regulamente şi coduri canonice.
La rândul lui, Statutul BOR prevede:
Art. 3 - (2) Biserica Ortodoxă Română se administrează în mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constituite din clerici şi mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispoziţiilor prezentului Statut şi altor dispoziţii ale autorităţii bisericeşti competente.


Totodată, dorim să îi atragem atenţia domnului Florentin Leica asupra faptului că poziţia pe care o abordează în cazul parohiei „Naşterea Maicii Domnului" din Eforie Nord face obiectul Art. 13, alin. 3 din Legea Cultelor care specifică următoarele: „Împiedicarea sau tulburarea libertăţii de exercitare a unei activităţi religioase, care se desfăşoară potrivit legii, se pedepseşte conform dispoziţiilor legii penale".

Cele petrecute în ultima perioadă ne duc la concluzia că domnul Florentin Leica, împreună cu cei doi slujitori demisionari ai parohiei, foloseau Biserica în interes propriu, contrar normelor religioase, morale şi statutare din Biserica Ortodoxă Română.

Prin urmare, astăzi, 13 decembrie 2008, Înaltpreasfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat, la biserica „Naşterea Maicii Domnului" din Efore Nord slujba Sfintei Liturghii, prilej cu care a instalat un nou preot paroh, Ciprian Ioan Cojocaru, absolvent al Seminarului Teologic din Tulcea (promoţia 2000) şi al Facultăţii de Teologie din Constanţa (promoţia 2004), absolvent de master al Facultăţii de Drept din Constanţa (promoţia 2005), şi doctorand la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidius" - Constanţa.



Director Mass-Media
Pr. Iconom Stavrofor Eugen Tănăsescu

Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 17:45
RESFINTIRE

   Aflată în vecinătatea municipiului Caransebeş, parohia Buchin număra 115 familii şi 329 credincioşi, iar hramul bisericii este „Naşterea Maicii Domnului". Păstorul credincioşilor din Buchin este părintele Ioan Fontul, prin a carui osteneală, dimpreună cu jertfa credioncioşilor săi au renovat interiorul şi exteriorul bisericii.


   Slujba resfinţirii biserici a început la orele 9.00, după care s-a oficiat dumnezeiasca Liturghie arhierească. În cadrul Sf. Liturghii, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian a săvârşi hirotonia întru preot a ierodiaconului Bartolomeu (Vasile) Timiş, egumenul schitului Sf. Nectarine Taumaturgul-Feneş. Tot în cadrul dumnezeştii Liturghii, Ierarhul a acordat distincţia de iconom, evlaviosului părinte paroh Ioan Fontul, păstorul comunităţii ortodoxe din Buchin, răsplătind şi prin aceasta eforturile depuse în activitatea pastoral-misionară, administrative-gospodărească, dar şi social-filantropică.


   În cuvântul de mulţumire sfinţia sa a adus un prinos de recunoştinţă tuturor celor care i-au fost alături în activitatea de păstor sufletesc în parohia Buchin şi deopotrivă tuturor donatorilor şi binefăcătorilor bisericii care a fost sfinţită.


   Cuvântul de învăţătură i-a aparţinut Ierarhului care a subliniat ceea ce înseamnă pentru urmaşi pomenirea strămoşilor lor . Totodată, Preasfinţia Sa a vorbit credincioşilor prezenţi despre cina cea veşnică la care ne cheamă Mântuitorul iisus Hristos prin glasul fiecărei Sf. Liturghii.


   Sfârşitul sărbătorii duhovniceşti din parohia Buchin a coincis cu participarea tuturor credincioşilor prezenţi la agapa dragostei frăţeşti oferită de parohie cu acest prilej.

 


Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 17:39
   Festivalul Internaţional omagial Nichita Stănescu s-a desfăşura sub genericul "Clopotul lui Nichita" şi a adunat sub aceeaşi cupolă academicieni, poeţi, scriitori, critici literari, actori, pictori, jurnalişti - prieteni ai poetului - din România, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Austria.


    Printre invitaţii de marcă s-au numărat Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Adam Puslojic, Radomir Andric, Miodrag Pavlovic, Sârba Ignatovic, Miljurko Vucadinovic, Victor Secerovski, Max Demeter Peyfuss, Eugen Simion, Varujan Vosganian, Adrian Păunescu, Adriana Săftoiu, Mircea Dinescu, Nicolae Georgescu, Vlad Ciobanu etc., în total 42 de personalităţi care şi-au confirmat participarea.


   "Clopotul lui Nichita" a bătut, aşadar, la Caransebeş, în zilele de 13 şi 14 decembrie, dar începutul festivalului a fost marcat astăzi, la ora 11:00, în aula Academiei Române, printr-o sesiune solemnă.


    În după amiaza zilei de 13 decembrie a.c Preasfinţitul părinte Episcop lucian al Caransebeşului a participat la acest festival internaţional în aula "1 decembrie 1918" a Primăriei Caransebeş şi a prezentat un discurs comemorativ la adresa marelui Nichita Stănescu care 13 decembrie 1984 s-a mutat în cer la o zi după Amza Pellea, România pierzând în numai 2 zile doi corifei ai culturii româneşti.


   Duminică, 14 decembrie a.c, la schitul "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" din Poiana Mărului va avea lo o slujbă de pomenire pentru cel care a fost şi rămâne prin opera sa, alături de alţi mari scriitori, un poet de excepţie al ţării noastre.



Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 17:34
 Tunderi in Monahism

   Joi 11 decembrie 2008 la mănăstirea Nera din Episcopia Caransebeşului, a avut loc două tunderi în treapta rasoforiei a două surori de mănăstire şi două tunderi în monahism a două rasofore, propuse de consiliul duhovnicesc al mănăstirii pentru primirea chipului îngeresc al călugărului.


    Mănăstirea Nera are obştea monahală cu cel mai mare număr de vieţuitoare din Eparhie. Aici viaţa de rugăciune şi post se îmbine armonios cu munca, potrivit sfatului Sf. Cuv. Antonie cel Mare. Mănăstirea Nera creşte de la an la an, atât din punct de vedere duhovnicesc, dar şi administrativ prin lucrările intense ce se intreprind pentru amenajarea complexului monahal. Totodată călugăriţele de aici se ocupă cu apicultura şi cu creşterea prepeliţelor. Mai mult decât atât obştea monahală desfăşoară o amplă activitate misionară şi filantropică prin demararea de proiecte sociale pentru bătrânii aflaţi în dificultate.


    Slujba de tundere în monahism a fost săvârşită în cadrul slujbei de Priveghere oficiată cu prilejul prăznuirii Sf. Ier. Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni.


    Slujba a fost oficiată de P.Cuv. Părinte Arhim. Constantin Timiş, exarhul mănăstirilor din Eparhia Caransebeşului, delegatul Chiriarhului la această lucrare.


    În încheiere sfinţia a ţinut un cuvânt duhovnicesc de întărire către întreaga obşte prin care a dorit a pune la sufletul maicilor dorul după Dumnezeu şi viaţa veşnică, precum şi dragostea de rugăciune neîncetată care trebuie să caracterizeze pe fiecare monah. Preacuvioşia sa a transmis din partea Preasfinţitului Părinte Episciop Lucian binecuvântarea arhierească şi asigurarea purtării în rugăciunile Preasfinţiei Sale pe toată obştea monahală.


    Oficerea călugăriilor şi dezvoltarea vieţii monahale de la mănăstirea Nera este o bucurie şi binecuvântare pentru Eparhia Caransebeşului, care la ora actuală numără peste 120 de vieţuitori în mănăstirile Episcopiei.

 


Repost0
14 décembre 2008 7 14 /12 /décembre /2008 17:25
   Vineri, 12 decembrie 2008, copiii de la Şcoala Specială din Caransebeş, s-au bucurat de prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian în mijlocul lor. Întâistătătorul Eparhiei a vizitat şcoala amintită dimpreună cu corala preoţilor de la cele două catedrale episcopale din Caransebeş şi a adus copiilor dimpreună şi dascălilor lor daruri şi binecuvântarea bisericii lui Hristos.


    Aici au mai fost prezenţi tinerii de la Centrul de Plasament pentru copii cu dizabilităţi "Bunavestire" din Caransebeş, care au primit daruri din partea Episcopiei Caransebeşului. Un gând bun şi o colindă a fost oferită şi din partea elevilor de la Liceul Forestier din Caransebeş, care s-au alăturat Eparhiei Caransebeşului.


    Cu acest prilej gazdele au pregătit un spactacol de colinde şi teatru cu textură religioasă referitoare la Naşterea Mântuitorului Hristos pe care le-au dăruit oaspeţilor lor .


    Cei 140 de copii prezenţi din ambele unităţi preşcolare l-au întâmpinat emoţionaţi pe distinsul oaspete, cu poezii şi colinde româneşti.


    Dascălii prezenţi au amintit de impactul major pozitiv pe care Biserica Ortodoxă o are în procesul de dezvoltare şi integrare în societate a copiilor cu dizabilităţi sociale.


    Totodată s-a amintit de importanţa pe care o are desfăşurarea cu regularitate a serviciului divin public şi a asistenţei religioase în capela ortodoxă a Şcolii Speciale din Caransebeş, unde sectorul social misionar al Eparhiei se îngrijeşte ca toţi copii să se bucure de sfaturile duhovniceşti şi creştin morale ale preoţilor misonari


    Acţiuni similare vor avea loc în preajma Sfintelor Sărbători şi la alte grădiniţe şi centre sociale din judeţ.

 

 

 



Repost0