Lacasuri Ortodoxe: din COPENHAGA, 6 august 2009

O galerie expune cele mai controversate desene satirice ale lui Mohamed

   O galerie din Danemarca a decis să expună la sfârşitul lunii, lucrări de Kurt Westergaard, un caricaturist controversat pentru lucrările adresate lui Mohamed, interzise în 2006, în urma protestelor violente ale lumii musulmane, îndreptate împotriva Danemarcei - a anunţat joi 6 august, revista Sappho.

   Directorul Galleri Draupner din Skanderborg (centru-vest Danemarca), Erik Guldager, a anunţat că pe 29 august se va deschide o mare expoziţie de acuarelă Westergaard unde vor fi expuse şi desenele satirice cu Mohamed, retipărite în aprilie şi vândute de Trykkefrihedsselskabet - Societatea de Apărare a Libertăţii Presei.

   Una dintre cele 12 caricaturi ale lui Mohamed, publicate în 2005 în cotidianul danez Jyllands-Posten, prezenta capul profetului care purta un turban în formă de bombă cu un fitil aprins, fiind tratat ca un terorist (conform musulmanilor).

   Admirând curajul directorului galeriei, artistul constata:

   "Guldager Erik este primul care îndrăzneşte să expună lucrările mele, chiar dacă acuarele nu sunt politice."

   Domnul Westergaard, în vârstă de 74 de ani, a primit în mai 2008 premiul Companiei Sappho, pentru apărarea libertăţii presei, a libertăţii de exprimare şi a dreptului de a critica religia.

   Iniţial a existat intenţia expunerii acestor lucrări într-o galerie din apropierea Hoejbjerg Aarhus (centru-vest), nespecificată. Însă, un alt suedez co-expozant, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a ameninţat că-şi va retrage lucrările, forţând astfel galeria să renunţe la controversatul caricaturist.

   Prea Sfinția Sa s-a născut în data de 31 decembrie 1968 în localitatea Huta-Chiuieşti, Judeţul Cluj din părinții Teodor și Maria. După efectuarea studiilor liceale, între anii 1984-1988 a frecventat cursurile Seminarul Teologic din Craiova între anii 1988-1992, iar apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Craiova (1992-1996), cu teza de licenţă "Misiunea B.O.R. între Prut şi Nistru.

   Reorganizarea Arhiepiscopiei Chişinăului, Mitropoliei Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor", devenind licențiat în Teologie. Între anii 1996 – 2001 a urmat cursurile Facultății de Teologie Catolică și ale Institutului de Teologie Pastoral-Misionară din Padova, Italia. A fost tuns în monahism în anul 1990, la Mănăstirea Lainici – județul Gorj, iar în același an a fost hirotonit diacon și apoi preot.

   La data de 5 august 2001a fost hirotonit arhiereu de către un sobor de arhierei în frunte cu ÎPS Teofan Savu, Mitropolitul Olteniei, fiind numit Episcop vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei.

Întru mulți și fericiți ani, Prea Sfințite Părinte!

   Marţi seară, în data de 4 august 2009, în jurul orei 20, la Biserica Precista din Galaţi a fost adusă spre închinare credincioşilor, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam. Icoana de la Mănăstirea Adam este recunoscută pentru darul de a aduce ploaie la vreme de secetă, dar şi pentru tămăduirea durerilor trupului şi ale sufletului. Astfel, pe platoul din curtea bisericii un număr mare de credincioşi au fost prezenţi pentru a cere ajutorul Maicii lui Dumnezeu. Preoţii prezenţi au săvârşit Acatistul Maicii Domnului şi au făcut priveghere până dimineaţă aducând neîncetate cereri şi rugăciuni Preacuratei.

   Miercuri dimineaţă preoţii gălăţeni au purtat icoana făcătoare de minuni la Biserica “Sfânta Ana” din cartierul Dunarea, unde deasemenea un număr impresionant de credincioşi aşteptau să se închine chipului Născătoarei de Dumnezeu. În jurul orei 9.30 icoana a fost adusă spre închinare la Catedrala Episcopală iar apoi către Biserica „Sfinţii Daniil Sihastru şi Ioan Iacob Hozevitul” din Aviaţie, din cartierul Micro 39 C, care-şi sărbătorea hramul. Aici a fost săvârşită sfânta Liturghie în cinstea Sfântului Ioan Iacob din Hozeva de către un sobor de preoţi în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Daniil Oltean, vicarul Episcopiei Dunării de jos.

   Înainte de a ajunge la Galaţi icoana a fost dusă prin: Şiviţa, Tătarca, Tuluceşti, Smârdan, Sat Costi, Cişmele şi apoi la Odaia Manolache. Din Galaţi icoana Maicii Domnului va fi dusă spre închinare şi credincioşilor din celelalte parohii ale Episcopiei Dunării de Jos.

   In data de 6 august 2009, când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte marele praznic la Schimbării la Faţă a Domnului, se împlinesc 54 de ani de la trecerea la Domnul a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, personalitate marcantă a Bisericii noastre strămoşeşti.

   Biografia IPS Nicolae Bălan:

   Născut la 27 apr. 1882, în Blăjenii de Sus, jud. Bistriţa-Năsăud, în familie de preot, a urmat Gimnaziul la Năsăud (abs. 1900), Facultatea de Teologie în Cernăuţi (1900-1904), unde a obţinut doctoratul (1905), cu studii de specializare la Facultăţile de Teologie protestantă şi catolica din Breslau (azi Wroclaw) în 1904 - 1905.

   Profesor provizoriu (1905), apoi definitiv (1909), la catedra de Dogmatică Apologetică şi Morală de la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu (până în 1920), activând ca membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului. Fondator şi redactor al „Revistei Teologice" de la Sibiu (1907 - 1916), în 1918 a redactat - cu alţi doi profesori revista „Gazeta Poporului”, tot la Sibiu;

   În noiembrie 1918, trimis de către Consiliul Naţional Român din Transilvania într-o misiune la Iaşi, pe lângă Guvernul României, în vederea realizării unităţii noastre de stat.

   A fost hirotonit preot în 1919, ca la 14/27 febr. 1920 să fie ales mitropolit al Ardealului (hirotonit şi instalat la Sibiu în 17/30 mai 1920), păstorind până la moarte (6 august 1955). A fost ales membru de onoare al Academiei Romane (1920), membru în Comitetul central al Asociaţiei ASTRA din Sibiu şi senator de drept.

   Ca mitropolit, a Iuptat pentru acceptarea principiilor Statutului Organic şagunian în Legea şi Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, apărând autonomia Bisericii.

   Pe tărâm cultural-teologic, a ridicat vechiul Institut teologic din Sibiu la rang de Academie (1921), cu drept de-a elibera diplome de licenţă (1943), devenită mai târziu Institut Teologic de grad universitar (1948); a îndrumat activitatea şcolilor secundare aflate până în 1948 sub egida Bisericii (Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, Liceul „Avram lancu” din Brad, şcoala normală , „Andrei Şaguna” din Sibiu); a înfiinţat o şcoala normală de fete, şcoala de cântăreţi bisericeşti „Dimitrie Cunţan” şi un internat arhidiecezan, toate în Sibiu.

   A trimis numeroşi tineri teologi la Studii de specializare peste hotare, care au onorat apoi catedrele Academiei (mai târziu lnstitutului) din Sibiu şi unii chiar ale Institutului Teologic din Bucureşti. A îndrumat activitatea periodicelor bisericeşti de la Sibiu: „Telegraful Român”, „Revista Teologică” şi „Lumina Satelor” (din 1922).

   A pus bazele unor colecţii, în care au apărut zeci de lucrări teologice; „Seria Teologică“, „Seria Didactică”, „Popasuri Duhovniceşti”, ”Biblioteca Bunului Păstor” ş. a.

   A rectitorit mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, a ridicat schitul şi Căminul de la PăItiniş, paraclisul şi biblioteca Academiei Teologice „Andreiane”, iar în eparhie s-au construit, în cursul păstoririi sale, peste 150 de biserici şi peste 150 de case parohiale, şi s-au înfiinţat parohii şi protopopiate noi.

   A fost unul din marii ecumenişti din perioada interbelică (participant la Congresul ecumenist de la Stockholm din 1925 şi Conferinţa ecumenismului practic de la Berna din 1926). A condus un pelerinaj la Locurile Sfinte în 1925. În şedinţa Consiliului de Coroană din 29-30 aug. 1940, a protestat împotriva Diktatului de la Viena, iar în anii următori a militat mereu pentru reîntregirea teritorială a ţării.

   A publicat sute de studii, articole, predici, pastorale, discursuri parlamentare, recenzii, note, în „Revista Teologică" şi „Telegraful Român”. Între acestea putem aminti:

   - Problema religioasă în timpul de azi, în “Anuarul XXII al Institutului teologic-pedagogic" din Sibiu, 1905/1906, p. 3-52 (şi extras)

   - Chestiunea bisericească din România şi autonomia Bisericii noastre, Sibiu, 1910, 47 p.;

   - Biserica luptătoare. Consideraţiuni asupra drepturilor Bisericii şi asupra chemării preoţeşti, Sibiu, 1910, 47 p.;

   - Un Congres biblic românesc, Sibiu, 1912, 32 p.;

   - Scepticismul religios. Studiu apologetic (după Dr. Franz Hettinger), în "Anuarul XXIX al Institutului teologic pedagogic”, 1912/1913, p. 3-49 (şi extras);

   - Pavel, apostolul Iui Iisus Hristos. Tablou biografic după Konrad Kirch, Sibiu, 1931,60 p.

   - Biserica neamului şi drepturile ei (Discurs în Senat), Sibiu, 1928, 162 p.

   O parte din discursurile parlamentare, cuvântări şi pastorale au fost strânse în volumele:

   - Mântuieşte, Doamne, poporul tău, Sibiu, 1945, XVI + 252 p. şi

   - Biserica şi viaţa, Sibiu, 1947, XII + 360 p.

   Date biografice preluate din:

   "Dicţionarul Teologilor Români" de Pr.prof.dr. Mircea Păcurariu, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1996.