Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
14 juillet 2009 2 14 /07 /juillet /2009 14:35
    Despre Nedeie

   Ca şi în cazul altor sărbători (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul etc.) se remarcă suprapunerea praznicelor din calendarul ortodox peste vechile celebrări precreştine.

   Astfel, Nedeia menţinută în unele zone ale ţării până în zilele noastre, pare să aibă legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine, dedicată zeului focului şi al soarelui, venerat pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul sfânt care a urcat la cer şi trupeşte. Mai mult temut decât iubit, Sântilie este patronul tunetelor, trăznetelor, cel care leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. Cine nu se înspăimântă la vederea carului cu roţi de foc şi cai înaripaţi care brăzdează cerul înnorat?!

 

   Sfântul Ilie marchează miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începe la Sângiorz şi se termină la Sânmedru.

    Nedeia (sl. nedělja - duminică) este strâns legată de calendarul vieţii pastorale, fiind specifică regiunilor muntoase. Conform informaţiilor existente, prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373.

Nedeia era şi încă este, prilej de întâlnire, petrecere şi târg, în unele zone având strânsă legătură cu hramul bisericii, eveniment important în viaţa comunităţii.

 

   În timp, nedeile au căpătat diverse funcţii sociale: schimb de produse; horă, chiar „prima scoatere la horă a fetelor" sau aşa-zisele "târguri de fete" dar şi istorico-culturale, prin reunirea românilor de pe diferitele versante ale Carpaţilor. Nedeile nu au ţinut cont de hotare, unele numindu-se chiar târguri de două sau trei ţări. Toponimele existente sunt mărturii vii ale existenţei nedeii: Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa.

 

Bibliografie: Ion Ghinoiu, Comoara satelor

(Dana Botoroagă, Muzeograf, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA")

Centrul de Informare Turistica „Astra”

Muzeograf Raluca Iliut

centruldeinformare@muzeulastra.ro

info_astra@sibiu-turism.ro

www.muzeulastra.ro

www.muzeulastra.com

www.muzeulinaerliber.ro

tel +40269252976


   În cadrul vastului Program "Tezaure umane vii", Muzeul „ASTRA" a iniţiat în anul Capitalei Culturale Europene 2007, Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor, dezvăluind iubitorilor de tradiţii autentice latura mistică a lumii tradiţionale, prin reconstituirea unor practici sociale sau rituale pline de însemnătate, specifice anumitor zile ale calendarului popular românesc, precum: Măsurişul oilor, Paparuda, Caloianul, Rusaliile, Nedeia de Sfântul Ilie.

 

   Prin reiterarea Nedeii de Sfântul Ilie, în cadrul Muzeului în aer liber, în bătătura Cârciumei din Bătrâni, Prahova, în cele două zile care o preced pe cea dedicată Sfântului Prooroc Ilie, se doreşte menţinerea vie a Tradiţiei legată de această străveche sărbătoare pastorală celebrată odinioară cu atâta fast în satele româneşti.

 

   Produsele şi bucatele tradiţionale, precum şi spectacolul de cântece şi jocuri specifice Mărginimii Sibiului, zonă pastorală de tradiţie, vor contribui din plin la conturarea unei imagini cât mai fidele a Nedeii de altădată.

 

   Astfel, atmosfera specifică acestei zile va fi reconstituită prin intermediul standurilor cu obiecte de artă populară, printre care se vor remarca mai ales cele aparţinând instrumentarului pastoral, îmbinate cu ritmurile Fluieraşilor din Sadu şi ale Ansamblului Căluşarul din Răşinari şi nu în ultimul rând, cu îmbietoarele arome de cocoloş cu brânză, tocăniţă la ceaun sau turtă dulce.

 

   PROGRAM:

   Sâmbătă şi Duminică

10-20 Târg al creatorilor populari;

12-20 Bucate tradiţionale;

 

   Duminică

17- 20 Cântece şi jocuri din Mărginimea Sibiului;

Hora Nedeii.

 

   Acţiune cofinanţată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu

 

 

MP3 player VARA Lacasuri Ortodoxe

 

Partager cet article

Repost 0
Published by KSLCatalin - dans STIRI DE MUTAT
commenter cet article

commentaires